Inundatiile din Romania din 2005

 Anul 2005 poate fi considerat un an al inundatiilor pentru Romania.

Viiturile care au produs inundatiile din 2005 din Romania au fost generate, in primele luni (din februarie pana in aprilie) de suprapunerea ploilor cu topirea zapezilor, cu deosebire in spatiul banatean; ulterior, intre lunile iunie-septembrie, viiturile au fost provocate de ploi torentiale de scurta durata cu o intensitate sporita in intervale foarte scurte de timp, de ordinul a 2-3 zile.Inundatiile au ucis 93 de persoane din tara. Pagubele materiale au insumat doua miliarde de euro, dupa ce mii de kilometri de drumuri nationale au fost distrusi, iar sute de mii de hectare de teren, inundate.Datele publicate de statistica oficiala aratau o incetinire serioasa a ritmului de crestere economica fata de anul trecut, inca inainte de ultimele valuri ale inundatiilor. 

Nivelul trimestrial de crestere al productiei industriale a inregistrat o scadere relativa de ritm, care pune sub semnul indoielii aportul initial al acesteia la formarea produsului intern brut. PIB a inregistrat in acest an cel mai redus ritm de crestere din ultimii trei. Faptul nu a fost cauzat insa doar de inundatii, iar scaderea a fost chiar dorita de guvern, care a preferat o crestere mai modesta, din cauza derapajului deficitului de cont curent. Cele mai importante pagube sint in agricultura.

Ambasada României în Republica Federală Germania informează că în ultimele săptămâni, România a fost din nou afectată de inundaţii grave, de această dată pe porţiuni întinse din estul, sudul şi centrul ţării. Aceste inundaţii survin la mai puţin de trei luni de la masivele revărsări de ape din Banat.

Inundaţiile din ultimele zile au afectat peste 600 de localităţi din 31 de judeţe, situaţiile cele mai grave înregistrându-se în Argeş, Bacău, Brăila, Vrancea, Galaţi, Alba şi Vâlcea. Douăzeci şi unu de persoane şi-au pierdut viaţa. Apele au inundat peste 15.000 de case, distrugând 857 şi avariind alte 2860. Au fost inundate peste 16.700 de anexe gospodăreşti şi peste 150.000 de hectare de teren agricol, numărul persoanelor evacuate fiind de peste 10.500. Circulaţia a fost întreruptă pe câteva zeci de drumuri comunale şi pe anumite porţiuni din drumurile naţionale care leagă Moldova de sudul ţării şi de Transilvania. 110 localităţi au rămas fără curent electric. În fondul forestier au fost înregistrate peste 132.000 m.c. rupturi şi doborâturi de vânt, peste 650 km de drumuri forestiere distruse, 10.379,2 ha de fond forestier şi 1.072,3 ha plantaţii şi regenerări naturale inundate.

Autorităţile române au trecut din nou, în regim de urgenţă, la măsurile care se impun, asigurând evacuarea, primul ajutor şi aprovizionarea cu alimente de primă necesitate pentru familiile afectate de inundaţii, precum şi în vederea limitării pagubelor. Guvernul României a decis să aloce în judeţele afectate de inundaţii alimente şi materiale necesare de la Rezervele de Stat.

Proiect realizat de :
                                  Berchesan Paul
                                  Marinca Gabriel

Formarea valurilor tsunami

                                    Formarea valurilor tsunami


Tsunamiul sau valul mareic reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupții subacvatice, sau și a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice.

           Cauze

• Prăbușirea unor asteroizi în oceane.
• Seisme sau alunecări submarine.
• Dislocări abrupte de roci (de exemplu alunecarea bruscă în trecutul geologic a unei părți a insulei în ocean).
• Dislocări bruște de ghețari în oceane.
• Valul tsunami se propagă diferit față de valul obișnuit. În larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze foarte mari: de la 300 la 700 Km/h, și se propagă în toată masa apei (pe toata adâncimea oceanului), nu doar la suprafață ca valul obișnuit creat de vânturi. Înălțimea lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câțiva metri. 
  
  El se înalță spre coastă, căpătând aspectul unui mal teșit, măturând în continuare fundul oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de apă care năvălește pe uscat. Un tsunami poate provoca pe țărm în câteva minute victime umane numeroase și pagube majore. 
• 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
    
  Coasta care are o pantă abruptă provoacă valuri cu potenţial distructiv
  
  
  
   O pantă mai puţin abruptă ajută la diminuarea puterii tsunamiului
  
  
  
  
  

Inundaţiile

Inundaţiile

                                     

                                        

I. Definiţie

     În sens larg, inundaţia reprezintă acoperirea unei porţiuni de uscat cu o mare cantitate de apă provenită din revărsarea cursurilor de apă, a ploilor abundente sau topirii bruşte a zăpezii .

     Inundaţia reprezintă „punerea în submersie a albiei majore de către apa care debordează din albia minoră sau acumularea apei provenite din precipitaţii sau topirea zăpezilor în zone cu drenaj natural insuficient”. Glosarul Internaţional de Hidrologie OMM – UNESCO (1992)

                               

II. Cauze

                                          

                                          
    

      Inundaţiile pot fi provocate de viiturile fluviale, dar şi de alte fenomene hidrologice: ridicarea nivelului 

apelor freatice şi stagnarea lor la suprafaţa solului, furtuni, maree, valuri (tsunami),ce provoacă inundaţii litorale . În mediul urban sunt frecvente inundaţiile pluviale urbane generate de precipitaţii de mare intensitate şi de capacitatea insuficientă a reţelei de canalizare de a prelua apa pluvială.

•      Inundaţiile naturale sunt generate de cauze naturale: precipitaţii bogate, topirea zăpezilor, valuri 
•      Inundaţiile accidentale sunt determinate de cauze antropice: ruperea barajelor şi a digurilor, lucrări hidrotehnice necorespunzătoare, exploatarea defectuoasă a unor asemenea lucrări

1.Poluarea generată de activităţile umane, care a condus la substanţiale modificări climatice, efectul de seră şi încălzirea globală.
2.Diminuarea severă a suprafeţelor împădurite ca urmare a tăierilor iraţionale.
3.Amplasarea localităţilor şi a unor obiective economico – sociale în zonele inundabile ale cursurilor de apă.
4.Insuficienţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (diguri, baraje, etc.)

                                        

                                       

III. Efecte

                           

Inundaţiile pot genera următoarele efecte:

• Efecte economice, respectiv distrugeri sau avarii la: obiective industriale, drumuri şi căi ferate, localităţi, magistrale de petrol, apă . 

Efecte directe

• Sociale negative: vieţi omeneşti pierdute, evacuarea populaţiei, pericol de epidemii, întreruperea procesului de învățământ, distrugeri de bunuri culturale, provocarea panicii, reducerea ritmului de dezvoltare al zonelor afectate şi diminuarea veniturilor populației; 
• Ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, poluarea solurilor, exces de umiditate, degradarea versanţilor, distrugeri ale florei şi faunei. 

Efecte indirecte:

• întreruperea proceselor de producţie; 
• întârzieri în livrarea produselor; 
• cheltuieli pentru apărare în timpul inundaţiilor; 
• cheltuieli pentru normalizarea vieţii după inundaţii; 
• reducerea exporturilor.

                        

Proiect realizat de : Ilca Andreea

                              Bercar Lavinia

Numele uraganelor

                                                            Numele uraganelor

            Uraganele nu au avut intotdeauna nume.Practica de a numi uraganele a inceput in 1950, cele mai mari fiind numite doar in functie de locul in care s-au produs si data (uraganul din 1821, din Norfolk si Long Island).

             Pana in anii '70, uraganele au primit doar nume de fete, insa astazi au si nume de fete si de baieti. Uraganele nu primesc nume pana cand nu ajung la statutul de furtuna topicala, in functie de intensitate.

             Primul uragan din an primeste un nume care incepe cu prima litera a alfabetului, si apoi continua sirul (Arlene, Bret, Cindy etc.). In fiecare an, uraganele primesc nume diferite, insa dupa sase ani se revine la numele folosite anterior.

            Tradiţia numirii furtunilor tropicale din Atlantic este veche de câteva sute de ani, când popoarele din Caraibe numeau furtunile după sfântul sărbătorit în acea zi de calendarul catolic. Aceasta a continuat până la cel de-Al Doilea Război Mondial, când meteorologii au început să folosească nume feminine pentru furtuni.

Cele mai frecvente nume de uragane din istorie

Numele uraganelor

                                                         
                                                               Numele uraganelor

     1.Cum primesc nume uraganele?

           Uraganele nu au avut intotdeauna nume, arata Christian Science Monitor. Practica de a numi uraganele a inceput in 1950, cele mai mari fiind numite doar in functie de locul in care s-au produs si data (uraganul din 1821, din Norfolk si Long Island).

Pana in anii '70, uraganele au primit doar nume de fete, insa astazi au si nume de fete si de baieti. Uraganele nu primesc nume pana cand nu ajung la statutul de furtuna topicala, in functie de intensitate.

Primul uragan din an primeste un nume care incepe cu prima litera a alfabetului, si apoi continua sirul (Arlene, Bret, Cindy etc.). In fiecare an, uraganele primesc nume diferite, insa dupa sase ani se revine la numele folosite anterior.
             Tradiţia numirii furtunilor tropicale din Atlantic este veche de câteva sute de ani, când popoarele din Caraibe numeau furtunile după sfântul sărbătorit în acea zi de calendarul catolic. Aceasta a continuat până la cel de-Al Doilea Război Mondial, când meteorologii au început să folosească nume feminine pentru furtuni.


      2.Care au fost cele mai frecvente nume de uragane din istorie?

              Irene, Dennis, Katrina, Ike, Luis şi, mai nou, Sandy, sunt nume care vor răsuna puternic în sufletele locuitorilor de pe toate continentele americane. Furtunile tropicale transformate în uragane au măturat zonele de coastă sau au intrat în interior şi au provocat ravagii şi au afectat milioane de oameni

              Exista insa si unele nume de uragane care nu mai sunt folosite. In cazul furtunilor devastatoare, care au provocat moartea unor oameni (precum Katrina, Andrew sau Charlie), numele acestora nu mai este folosit, pentru a comemora victimele.

                                       De unde vin numele uraganelor ?

          Irene, Dennis, Katrina, Ike, Luis şi, mai nou, Sandy, sunt nume care vor răsuna puternic în sufletele locuitorilor de pe toate continentele americane. Furtunile tropicale transformate în uragane au măturat zonele de coastă sau au intrat în interior şi au provocat ravagii şi au afectat milioane de oameni.
Tradiţia numirii furtunilor tropicale din Atlantic este veche de câteva sute de ani, când popoarele din Caraibe numeau furtunile după sfântul sărbătorit în acea zi de calendarul catolic. Aceasta a continuat până la cel de-Al Doilea Război Mondial, când meteorologii au început să folosească nume feminine pentru furtuni.
Din 1953, serviciul de meteorologie din Statele Unite a adoptat oficial ideea numirii furtunilor tropicale care prezintă rafale de vânt constante cu viteze de peste 60 de kilometri la oră, escaladate la nivelul de uragan când vântul depăşeşte 120 km/h.
Tot atunci s-a stabilit un alfabet fonetic, format din 21 de litere (alfabetul american, mai puţin literele Q, U, X, Y şi Z), care să reprezinte iniţialele pentru numele feminine. După protestele şi mişcările feministe din anii '60 şi '70, procedura s-a schimbat pentru a include şi nume de bărbaţi, începând cu 1978.
Astfel, numele primei furtuni tropicale a anului începe cu litera "A", a doua cu litera cu "B" şi tot aşa până la finalul alfabetului. În anii cu număr impar, prima furtună are nume de bărbat, a doua de femeie, iar în anii cu număr par, prima furtună primeşte nume feminin, urmată de un altul masculin.
Motviele pentru care s-a decis numirea oficială a furtunilor ţin de informarea rapidă, exactă, care să creeze cât mai puţină panică în rândul populaţiei. Un nume simplu, uşor identificabil în orice limbă este mai uşor de reţinut decât coordonate, intensitatea vântului, longitudine, latitudine sau alte detalii tehnice.
De-a lungul timpului mai multe nume de uragane au fost retrase, în semn de respect pentru cei care au pierit în timpul furtunii sau au fost afectaţi de efectele devastatoare pe care le-a avut aceasta.
Din 1972, 50 de nume au fost retrase din aceste considerente, cel mai încărcat an a fost 2005, cu cinci uragane ale căror nume au fost retrase din cauza distrugerilor şi pierderilor de vieţi pe care le-au cauzat.

Central North Pacific Names

List 1	List 2	List 3	List 4
Akoni Ema Hone Iona Keli Lala Moke Nolo Olana Pena Ulana Wale	Aka Ekeka Hene Iolana Keoni Lino Mele Nona Oliwa Pama Upana Wene	Alika Ele Huko Iopa Kika Lana Maka Neki Omeka Pewa Unala Wali	Ana Ela Halola Iune Kilo Loke Malia Niala Oho Pali Ulika Walaka

Eastern North Pacific Names

2012	2013	2014	2015	2016	2017
Aletta Bud Carlotta Daniel Emilia Fabio Gilma Hector Ileana John Kristy Lane Miriam Norman Olivia Paul Rosa Sergio Tara Vicente Willa Xavier Yolanda Zeke	Alvin Barbara Cosme Dalila Erick Flossie Gil Henriette Ivo Juliette Kiko Lorena Manuel Narda Octave Priscilla Raymond Sonia Tico Velma Wallis Xina York Zelda	Amanda Boris Cristina Douglas Elida Fausto Genevieve Hernan Iselle Julio Karina Lowell Marie Norbert Odile Polo Rachel Simon Trudy Vance Winnie Xavier Yolanda Zeke	Andres Blanca Carlos Dolores Enrique Felicia Guillermo Hilda Ignacio Jimena Kevin Linda Marty Nora Olaf Patricia Rick Sandra Terry Vivian Waldo Xina York Zelda	Agatha Blas Celia Darby Estelle Frank Georgette Howard Isis Javier Kay Lester Madeline Newton Orlene Paine Roslyn Seymour Tina Virgil Winifred Xavier Yolanda Zeke	Adrian Beatriz Calvin Dora Eugene Fernanda Greg Hilary Irwin Jova Kenneth Lidia Max Norma Otis Pilar Ramon Selma Todd Veronica Wiley Xina York Zelda

PLOAIA DE METEORIŢI din Rusia

                  
                PLOAIA DE METEORIŢI din Rusia

   
  
        O ploaie de meteoriţi provocată de distrugerea unui meteorit deasupra regiunii munţilor Ural, însoţită de explozii violente, a spart ferestrele unor imobile în mai multe localităţi, a provocat panică şi a rănit aproximativ 500 de persoane, scriu agenţiile ruse citând autorităţi şi martori. Meteoritul de mari dimensiuni ar fi fost distrus cu ajutorul unei rachete, relatează Russia Today. Corpul ceresc a fost interceptat la o altitudine de 20 de kilometri, de către un proiectil al armatei ruse
       Oamenii au crezut, iniţial, că un avion a explodat în zbor. Meteoritul ar fi fost distrus la intrarea în straturile mai dense ale atmosferei, dar câteva fragmente ale sale s-au prăbuşit, totuşi, pe pământ, în regiuni cu populaţie redusă, potrivit unui comunicat oficial.
      "Un meteorit s-a dezintegrat deasupra regiunii Urali, arzând parţial în straturile inferioare ale atmosferei. Fragmente de meteorit au atins solul şi au căzut în zone puţin populate din regiunea Celiabinsk", a anunţat filiala locală a Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă într-un comunicat.
       Suflul exploziei a spulberat ferestre "de la etajele superioare ale unor imobile".  Un oficial din cadrul ministerului, citat de RIA Novosti, a anunţat aproximativ 500 de răniţi.
         Pagubele făcute de meteorit în Rusia sunt estimate la aproximativ 33 de milioane de de dolari. În afară de instituţii publice, şcoli şi grădiniţe, au fost afectate şi peste 4000 de locuinţe.
        Cele mai căutate acum în zonă sunt  ramele şi sticla de geam. Noaptea, temperatura coboară până la minus 20 de grade Celsius.
În spitale au rămas în jur de 60 de persoane, cu răni mai grave provocate de căderea pereţilor sau a tocurilor.
        Mulţi dintre locuitorii din Celiabinsk, mai ales cei evlavioşi, cred că este vorba şi despre un semn divin.

Meteoritul

                                              Meteoritul din Rusia

Căderea unui meteorit cu un diametru de circa 15 metri și o greutate aproximată de 7.000–10.000 de tone s-a produs în dimineața zilei de vineri 15 februarie 2013, ora locală 09:23^, în regiunea Celeabinsk din Rusia. Daunele principale în urma căderii s-au produs în șase localități: Emanjelinsk, Kopeisk, Korkino, Iujnouralsk, Etkul și orașul Celeabinsk.
Cel puțin 950 de persoane,dintre care peste 80 de copii, au fost rănite în urma căderii corpului ceresc, a anunțat serviciul de presă al Direcției de Sănătate al administrației regionale.
Conform centrul federal de cercetare și de dezvoltare al NASA, greutatea bolidului căzut este estimată la 7 tone. Pe parcursul căderii, după intrarea în atmosferă cu o viteză de 18-20 km/s meteoritul a început să se dezintegreze datorită supraîncălzirii și topirii, și să se rupă în bucăți incandescente începând cu o altitudine de aprox. 50 - 30 km, care s-au prăbușit cu o mare viteză.
La sol în orașul Celiabinsk s-a întrerupt comunicarea cu telefoanele celulare iar unele clădiri au fost evacuate. Oficiali din cadrul Ministerului de Interne au anunțat că mulți elevi au fost răniți de cioburile de geam, într-o școală din Celeabinsk.
Mulți oameni suțin că au auzit mai multe explozii, iar după aceea s-au declanșat sistemele de alertă de la mașini, alții spun că unda de șoc ar fi fost foarte fierbinte, iar în gură au simțit un gust metalic la ore bune după eveniment.
 
Agenţia spaţială americană (NASA) a subliniat totuşi că un astfel de fenomen precum cel din Rusia este rar: ”Un incident de această amploare nu se produce în medie decât o dată la o sută de ani”.
Cât despre ce s-a întâmplat în Rusia, unul din responsabilii programului NASA pentru detectarea de obiecte celeste aproape de Terra, ‘Near-Earth Object Program Office’ (NEOO), Paul Chodas, estimează că, înainte de a intra în atmosferă deasupra Rusiei, asteroidul măsura 17 metri în diametru, cu o masă de 10 tone. Impactul unor fragmente ale meteoritului, care a provocat rănirea a circa o mie de persoane, a produs o explozie corespunzând unei cifre de aproape 500 de kilotone sau 500.000 de tone.

Meteoritul a trecut vineri pe deasupra Munţilor Urali, a explodat şi s-a dezintegrat la intrarea în straturile inferioare ale atmosferei terestre.
Unda de şoc provocată de explozia rocilor spaţiale a cauzat spargerea geamurilor pe o suprafaţă de 200.0000 de metri pătraţi iar cioburile au rănit mai mult de 1.000 persoane. Astronomii spun că este cel mai mare număr de victime făcut vreodată de un obiect venit din spaţiu. Mingi de foc au provocat explozii puternice şi unde de şoc, în urma cărora au fost avariate trei mii de clădiri.

Protectia mediului

Poluarea mediului

Tsunami

Inundatii