Rezervatii naturale din Romania

REZERVATII ALE BIOSFEREI

• Delta Dunării (580.000 ha), pe teritoriul județelor Tulcea și Constanța
• Rezervația științifică Pietrosu Mare (3.300 ha), județul Maramureș
• Retezat (2.700 ha), județul Hunedoara

REZERVATII STIINTIFICE

• Rezervația științifică Pietrosu Mare (3.300 ha), orașul Borșa, județul Maramureș
• Rezervația științifică Piatra Rea (50 ha) Borșa
• Peștera Urșilor (1 ha), satul Chișcău, Bihor

Exemple de rezervatii ale biosferei :

Ineu - Lala este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunelor Leșu, Rodna și Șanț.

Rezervația naturală înclusă în Parcul Național Munții Rodnei, are o suprafață de 2.568 ha, și prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice deosebit de pitorești (cascade, lacuri glaciare) și elemente ale florei și faunei caracteristice acestor munți: tisa, zâmbrul și cocoșul de mesteacăn

Ineu

Valea Lala

                                                                  Lacul Lala Mic

Lacul Lala Mare

Tigăile din Ciucaș alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geomorfologic, faunistic, floristic și peisagistic), situată în județul Prahova, pe teritoriul administrativ al comunei Măneciu.

Aria naturală reprezintă o zonă din centrul masivului Ciucaș, cu un ansamblu neregulat de stâncării (cu turnuri, stânci, ciuperci de piatră de diferite forme și dimensiuni, formate prin acțiunea aerului: îngheț-dezgheț, vânt, temperatură; precum și prin cea a apei: spălare, șiroire), abrupturi calcaroase și grohotișuri; goluri alpine, pășuni și pajiști; cu un deosebit interes geomorfologic, floristic și peisagistic.

Masivul de sare de la Sărățel este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tipgeologic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Șieu-Măgheruș, la confluența râurilor Bistrița, Șieu și Budac

Rezervația naturală (monument al naturii), declarată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate)^[2] aflată pe teritoriul satului Sărățel, are o suprafață de 5 ha, și reprezintă un masiv de sare (diapir), acoperit cu depozite cuaternare (aluviunile aduse de apele văilor Șieu și Budac, care în unele locuri este descoperit, observându-se masivul de sare), unde s-au dezvoltat vegetații de plante specifice solurilor sărăturate.

Piatra Corbului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Dumitrița, satul Budacu de Sus.^[2]

Rezervația naturală aflată la limita vestică a Munților Călimani, în bazinul Văii Budacului, are o suprafață de 5 ha, și reprezintă un abrupt stâncos format din piroclaste, prin multiple procese de eroziune (acțiunea aerului prin îngheț-dezgheț, temperatură; acțiunea apei prin spălare, șiroire), procese gravitaționale (surpare, prăbușire). Peretele prezintă formațiuni vulcanocarstice (grote și goluri), formațiuni erozionale, martori de eroziune și tufuri vulcanice. Stâncăriile Pietrii Corbului, găzduiesc și oferă condiții de cuibărire speciei de pasăre, cunoscută sub denumirea de corb comun

Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, inclusă în Parcul Național Munții Rodnei, este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Rodna, satulValea Vinului.

Rezervația naturală aflată în Munții Rodnei, are o suprafață de 5 ha, și reprezintă o poiană cu narcise (Narcissus angustifolius) pe versantul estic al muntelui Saca, la o altitudine de 1600 m, într-o asociație dominată de Barba ursului.

Pe muntele Saca, din masivul cristalin al Rodnei, se poate ajunge plecând din localitatea Valea Vinului, situat la 8 km de Rodna Veche. Din Valea Vinului pleacă către muntele Saca două poteci mai bune: prima urcă spre vest spre Dealul Popii iar a doua urmărește Valea Secii și apoi urcă pe versantul sudic al Dealului Popii. Drumul până la vârful Saca durează 3 ore din Valea Vinului.

La 7 km de localitatea Valea Vinului, pe vârful Saca, se află o poiană mare cu narcise, situată la altitudinea cea mai mare din țară (1600 m). Alături de narcise (Narcissus angustifolius f.stellaris) întâlnim Opaița multicoloră (Lychnis nivalis), Crucea Pământului (Heracleum Carpaticum) și alte specii rare.

Peștera Vacii este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (Rezervație naturală de tip speologic), situată înjudețul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia.

Rezervația naturală declarată monument al naturii, aflată în Munții Pădurea Craiului, are o suprafață de 0,10 ha,^[2] și reprezintă o cavernă (peșteră) cu intrare deasupra Văii Cuților, cu două săli mari și mai multe galerii. Peștera prezintă mai multe concrețiuni din roci sedimentare ce formează stalactite, stalagmite, perle de cavernă, baldachine și ghirlande; precum și zăcăminte cu schelete fosile și depozite de guano.

Cheile Turzii (în maghiară Tordai hasadék) alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), aflată în județul Cluj, la o distanță de 6 km vest de municipiul Turda, de-a lungul văii Hășdate.

Flora

În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a.

Căprioare

Fauna 

Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc.

Peșteri

Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau firide , in general au dimensiuni mici (8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123 m).

Peștera "Cetățeaua Mare" („Peștera lui Balica“) se află lângă podul nr.4, pe partea dreapta a văii Hășdate. Aici s-a adăpostit o perioadă haiduculNichita Balica  din Petreștii de Jos, care a participat la revolta antiaustriacă a Curuților.7