Omul este parte integrantă a naturii. Toate elementele din natură se află într-o relaţie de interdependenţă, ceea ce conduce la echilibrul natural.
duminică, 9 decembrie 2012
El Nino
El Nińo
Pescarii care străbat apele Pacificului în zona coastelor Perului şi Ecuadorului ştiau de secole despre existenţa lui El Nińo. La fiecare 3 până la 7 ani peştii din apele de coastă ale acestor ţări dispăreau cu desăvârşire în lunile decembrie şi ianuarie, cauzând stagnarea industriei piscicole. Acest fenomen a fost numit El Nińo, care înseamnă „băieţelul”, pentru că venea odată cu celebrarea Naşterii lui Iisus. În timpul lui El Nińo relaţiile fizice dintre vânt, curenţi oceanici, temperatura oceanică şi atmosferică au un impact deosebit asupra biosferei, comparabil cu alternarea anotimpurilor, la alte latitudini.
El Nińo – o anomalie termică a oceanului
Vastul Pacific tropical primeşte mai multă energie solară decât orice altă regiune a Pământului. O mare parte din această energie este stocată în ocean sub formă de căldură. Între timp, apele reci şi adânci ale Pacificului de est se ridică la suprafaţă, creând o diferenţă de temperatură de la est la vest, de-a lungul ecuatorului.
Când se întâmplă aceasta oceanul răspunde în mai multe feluri. Apele calde de suprafaţă din bazinul Indonezian încep să se mişte spre est. Mai mult, încălzirea normală de primăvară din Pacificul central poate să continue spre est şi în timpul verii şi toamnei.
Apele calde de suprafaţă împiedică apa rece din adâncime să se ridice. Rezultatul este că o mare parte din regiunile Pacificului central si de est se încălzesc (pe o perioadă de până la 6 luni), formându-se El Nińo.
În anii 1982-83 aproape 300 cm de ploaie au căzut în Ecuador şi în nordul Perului într-o perioadă de 6 luni, transformând regiuni deşertice în lacuri. Acesta a avut un impact major în răspândirea vegetaţie şi a faunei. Efectele lui El Nińo nu se limitează doar la regiunile tropicale, ci se răsfrâng la scară globală, având consecinţe tragice sau afectând grav economia unor regiuni.
Apele calde care migrează spre est duc la creşterea umidităţii şi la formarea ploilor. De asemenea, energia electrică eliberată în timpul furtunilor poate avea consecinţe dezastruoase.
Proiect realizat de Macarie Raluca Luiza
Chereji Andrada
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Frumos !
RăspundețiȘtergereImi place !
RăspundețiȘtergere